12 tipuri de clătite din toată lumea – cum crezi, unde sunt cele mai gustoase?

Clătitele sunt cunoscute în toată lumea, ele au chiar și ziua lor – 13 februarie. În Anglia și SUA se organizează festivaluri impresionante în această zi. Popularitatea clătitelor se explică simplu – se pregătesc ușor și pot înlocui pâinea. Practic în toate bucătăriile din lume sunt prezente clătitele sau bucate, care seamănă cu acestea.

Franța – clătitele franceze se numesc crepes, și se fac în sute de variante. De exemplu, pot fi crepes cu șpanac, pot fi și crepes dulci, există și așa o rețetă – clătitele din fructe cu zahăr și unt se mai acoperă cu înghețata! Francezii știu, ce înseamnă gustul adevărat…

SUA – clătitele americane sunt destul de groase, dar deloc grase – din contra, sunt cam uscățele. Se consumă la micul dejun, și cel mai des se servesc într-o porție din cinci sau chiar zece clătite, aranjate în coloană. Diametrul lor este echivalent cu diametrul monedei de un dolar, care exista în anii 70 ale secolului trecut. De aceea o porție de clătite se mai numește în SUA ”dolarul de argint”. Se servesc cu sirop de arțar.

Norvegia – aici sunt populare clătitele cu cartofi, deși ele pot fi și dulci. Așa clătite se numesc lefse, sunt foarte grase, dar nu uitați, că în țările nordice nu se numără caloriile.

Olanda – pannekoken, anume așa se numesc clătitele în Olanda. Intră în lista principalelor bucate naționale, sunt multe restaurante, specializate anume în pannekoken. Pot fi cu cașcaval, nuci sau carne.

Vietnam – clătitele din Vietnam se prepară din făină de mălai, zahar și lapre de cocos. Sunt foarte bune din punct de vedere dietetic!

India – și aici clătitele se prepară din făină de mălai. Există o sumedenie de combinații posibile. Una din cele mai bune – cu sos de ciocolată și banane. Clătitele se vând aici la fiecare colț de stradă, se prepară chiar în fața Dumneavoastră!

Japonia – aici clătitele se fac din făină de orez, iar aluatul este foarte și foarte subțite, practic ca hârtia. Aceste clătite se numesc okonomiaki.

Venezuela – în țările din America Latină pe făina de mălai se ține practic toată brutăria. Kachapa sunt clătitele, care se prepară în Venezuela și Columbia.

Serbia – clătitele cu un diametru mai mare se numesc palacinki și sunt răspândite în toate statele din fosta Iugoslavie.

Germania – în aluat se adaugă cașcaval și frișcă, iar umplutura poate fi foarte neobișnuită – de exemplu, clătitele fledle se prepară cu umplutură din ierburi, apoi se taie și se consumă cu supă.

Jamaica – clătitele locale se numesc bammy, se prepară din făina obținută din rădăcină de manioki – aceasta are un gust asemănător cu cel al cartofului.

Etiopia – făina pentru clătitele locale se obține din așa o plantă ca tefful. Aceasta se întâlnește pe întreg teritoriul Africii, dar cel mai des anume în Etiopia. Făina se amestecă cu apă, se lasă pe câteva zile și după aceea se prăjește. Clătitele obșinute sunt foarte mari, pe ele încap mai multe feluri de umplutură.

Sursa