Cunoaşte istoria deosebită şi viaţa locuitorilor celui mai sărac oraş din America. Cu siguranţă vei rămâne surprins!

Scrie un blogger cu nickname-ul samsebeskazal:

Să începem cu cîteva date statistice obişnuite: 59% din populaţia acestui oraş, oficial trăieşte la nivelul sărăciei. 93% din locuitori deţin asigurare medicală de stat, care se acordă persoanelor cu venituri mici. Alţi 57% de locuitori primesc tichete de masă. 99.2% din locuitori sunt oamenii de culoare albă, şi doar 8% din locuitori vorbesc acasă în engleză. Aproape jumătate din populaţia oraşului vorbeşte o engleză proastă sau nu o vorbesc deloc. Cu toate acestea în oraş nu există clădiri părăsite, boschetari şi alte probleme generate de sărăcie. Criminalitatea aproape că nu există. Şi totuşi, ce fel de loc reprezintă acest oraş?

1

Oraşul se află în statul New-York, Comitatul Monroe, este un oraş relativ tânăr, fondat în anul 1977, şi se numeşte Kiryas Joel, denumire nu prea comună pentru SUA. Oraşul fiind fondat şi populat de evreii hasidici, şi denumirea e pusă în cinstea conducătorului lor religios, rabinul Joel Teitelbaum. La indicaţiile sale, comunitatea s-a mutat din Williamsburg în statul New-York, ca să se îndepărteze mai mult de păcatele şi ispitele oraşelor. Teitelbaum era de părerea că dacă nu se vor crea condiţii de auto-izolare, evreii vor pierde latura lor duhovnicească, şi cultura sa. Respectiv auto-izolarea trebuie să fie cât mai aspră. Acum, aflându-se între munţi şi păduri, ei îşi trăiesc viaţa conform Torrei.

2

În anul 1977 aici locuiau doar 14 evrei hasidici. Acum în Kiryas Joel îşi duc traiul cca 23 mii de oameni, iar numărul acestora e în permanentă creştere. Conform datelor statistice din anul 2011, Kiryas Joel era cel mai sarac oraş din SUA dintre oraşele cu o populaţie mai mare de 10 mii de oameni. Cu toate acestea se ştie că la nivel mondial evreii hasidici sunt comunitatea cu cei mai bogaţi şi influenţi oameni.

Oraşul la prima vedere nu pare deloc a fi un loc unde trăiesc oameni săraci: case curate şi bine amenajate cu parcări unde poţi vedea maşini nicidecum din cele mai ieftine. Pe străzi merg cele mai noi autobuse ecologice.

3

Problema gunoiului persistă, ceea ce e specific pentru evreii hasidici, care de altfel sunt indiferenţi de prezenţa acestuia. Pe poză se vede o cărăruşă care duce către lac, unde s-au distrat câţiva tineri.

4

Venitul mediu al unei familii reprezintă 24 430$, ceea ce reprezintă de 2 ori mai puţin decât media pe ţară. Aceasta se datorează mai multor cauze. În primul rând familiile numeroase, în medie 6 oameni (2 părinţi şi 4 copii). Vârsta medie a locuitorilor de aici este de doar 12 ani. A doua cauză este specificul social al familiilor evreieşti, în care femeia practic îşi dedică toată viaţa casei şi copiilor, iar banii sunt aduşi acasă doar de către soţ. A treia cauză este firea evreilor hasidici, care nu se feresc să amăgească statul pentru a primi beneficii sociale. Schemele de fraudare majore sunt câteva:
– Căsătoriile religioase, dar nu şi înregistrate la stat. În rezultat femea devine mamă singură cu mulţi copii, care obţine o mulţime de beneficii din partea statului.
– Nu plătesc impozitul pe imobil, argumentând prin faptul că la ei acasă este sinagogă (bisericile şi alte lăcaşuri de cult sunt scutite de impozite). Pentru aceasta ei se roagă zilnic într-o nouă casă, vizitând astfel în mod circular întreaga comunitate.
– Îşi ascund veniturile reale, deci nu plătesc impozite. Majoritatea forţelor de muncă lucrează în firme evreieşti, care dau salariul în plic sau folosesc alte scheme de a ascunde veniturile.
– Amăgesc companiile de asigurare, creditare şi de prestaţii sociale, primind bani pe oameni fictivi sau chiar decedaţi.

Statul cunoaşte aceste lucruri, însă nu se implică în comunitatea evreilor, datorită inflienţei lor politice şi financiare. Vârf la toate este că evreii se victimizează mult folosindu-se de tema antisemitizmului. “Vor să ne pedepsească nu pentru că noi facem ceva incorect, – spun ei, – dar pentru că ei nu iubesc evreii!”. Problemele din interiorul comunităţii ei le rezolvă exclusiv prin instanţe religioase. Legile lor privitor la multe chestii diferă foarte des de legea statului deoarece se conduc de legi religioase şi nicidecum de legile SUA.

În oraş există două rute de autobus, în care circulă autobuse noi, finanţate din bugetul comunităţii.

5

O staţie de autobus.

6

Acest autobus merge către sectoarele din New York cu evrei. Ruta are licenţă de stat şi este finanţată la fel de stat. În interiorul acestora există segregare – femeile circulă aparte de bărbaţi.

7

Evreii hasidici au un nivel de educaţie foarte redus. Doar 39% din populaţie au absolvit liceul, şi doar 5% au studii superioare. Fără nici o excepţie, copii merg în şcoli religioase, unde învaţă Torra. În rezultat majoritatea comunităţii vorbeşte foarte prost engleza, în schimb toţi vorbesc foarte bine limba idiş.

8

Un capitol important din viaţa evreilor hasidici îl reprezintă stilul vestimentar, astfel că toţi poartă doar haine care sunt permise de legile lor.

9

Clădire de oameni săraci

10

Mercedesul de pe poză la sigur este rătăcit. Cel mai probabil este că aparţine unui muncitor care construieşte, repară sau deserveşte clădirile. Niciodată nu am văzut vre-un evreu cu maşină germană. În mare parte ei preferă maşinile japoneze.

O stradă din cel mai sărac oraş din SUA.

11

Evreii nu privesc tv-ul, nu merg la cinematograf şi nu citesc cărţi nereligioase. De internet nu se folosesc.

Case noi pentru saraci.

13

Este imposibil să te uiţi fără emoţii la această sărăcie.

Livrarea alimentelor kosher.

14

La evreii hasidici există segregarea pe bază de gen. Bărbaţii şi femeile sunt separaţi din copilărie, iar acest lucru este valabil şi pentru transportul public, institutiile de învăţământ, sinagogă şi chiar pentru străzi.

Un panou informativ care indică că este interzisă intrarea femeilor pe teritoriul şcolii de băieţi.

15

Cu câţiva ani în urmă în oraş au deschis un nou spaţiu de joacă pentru copii, noutate care a fost difuzată de toată presa locală. Ideea este că pentru construcţia acestuia, de la stat au parvenit 195 000$. Spaţiul de joacă este compus din 4 părţi: una pentru băieţi, alta pentru fete, a 3-a pentru băieţii cu tătici, şi ultima pentru fetiţe cu mămici. Aceste zone au şi o culoare de identificare: albastră – pentru băieţi, roşie – pentru fete.

16

La intrarea în oraş te întâmpină un panou informativ care te anunţă regulile locale. Pe teritoriul oraşului puteţi purta rochie lunga sau pantaloni, altceva nu se permite.

17

Automobilele “Siguranţa publică” din Kiryas Joel.

18

Autobusele şcolare duc copii evreilor până acasă după şcoală. Sunt mulţi copii, de aceea autobusele circula in caravane.

19

La ieşirea din oraş există un panou informativ.

20

Dacă ţi-a plăcut acest articol, distribuie prietenilor!

Sursa