Un pod se construiește pentru a scurta un drum, dar câteva au ieșit atât de bine încât au devenit ele însele motivul călătoriei. Le-am adunat pe cele care merită un ocol: cele mai spectaculoase poduri din lume, de la un viaduct mai înalt decât Turnul Eiffel până la un pod de lemn din 1333 și la construcția care a legat, în sfârșit, Dobrogea de restul României.
1. Viaductul Millau, Franța
Cel mai elegant din listă, fără concurență. Traversează valea râului Tarn pe o lungime de 2.460 de metri, iar cel mai înalt dintre piloni ajunge la 343 de metri, adică mai mult decât Turnul Eiffel. Șoseaua trece la până la 270 de metri deasupra fundului văii.
Efectul cel mai cunoscut nu apare în fotografiile de zi, ci dimineața: când valea se umple de ceață, pilonii ies din alb, iar podul pare că plutește. A fost deschis în 2004, după trei ani de lucru, și a redus cu ore drumul spre sudul Franței în vârf de sezon.
2. Podul Danyang-Kunshan, China
Recordul absolut de lungime, la o distanță pe care nimeni nu o mai contestă: aproximativ 165 de kilometri. Face parte din linia de mare viteză Beijing-Shanghai și a fost dat în folosință în 2011. Traversează orezării, lacuri, canale și zone locuite, iar aproape 9 kilometri trec peste apă deschisă.
Nu este o destinație turistică și nu se vede bine de nicăieri. Merită menționat pentru scara la care s-a lucrat: a fost construit în patru ani.
3. Golden Gate, Statele Unite
Deschis în 1937, cu o deschidere centrală de 1.280 de metri, a fost cel mai lung pod suspendat din lume aproape trei decenii. Culoarea, un portocaliu numit international orange, a fost aleasă tocmai pentru a fi vizibilă în ceața care intră dinspre Pacific aproape zilnic.
Întreținerea este permanentă: echipele de vopsitori lucrează tot anul, nu pentru estetică, ci împotriva coroziunii saline. Cel mai bun moment: dimineața devreme, când ceața acoperă baza pilonilor. Acces: se traversează pe jos sau cu bicicleta, pe o pistă separată.
4. Podul Øresund, între Danemarca și Suedia
Cea mai ingenioasă soluție de pe listă. Legătura dintre Copenhaga și Malmö măsoară în total în jur de 16 kilometri, dar nu este pod pe toată lungimea: aproximativ 8 kilometri de pod, apoi o insulă artificială, apoi un tunel de circa 4 kilometri pe sub strâmtoare.
Tunelul a fost necesar pentru că un pod pe toată distanța ar fi interferat cu traficul naval și cu aeroportul din Copenhaga, aflat foarte aproape. Insula construită la mijloc, Peberholm, a fost lăsată intenționat nelocuită și a devenit între timp un caz de studiu în biologie: specii de plante și păsări au ajuns acolo singure, iar zona este monitorizată anual.
5. Podul de sticlă din Zhangjiajie, China
Deschis în 2016, are 430 de metri lungime și trece la aproximativ 300 de metri peste un canion, pe un tablier din panouri de sticlă. Este exact experiența pe care o promite: se vede în jos, tot timpul.
A fost închis la câteva zile după inaugurare, pentru că afluxul de vizitatori a depășit de mai multe ori estimările, și redeschis ulterior cu număr limitat de bilete pe zi. Peisajul din jur, cu piscurile de gresie învăluite în ceață, este cel care a inspirat decorurile unui film cunoscut.
6. Kapellbrücke, Elveția
Cel mai vechi din listă și singurul de lemn: podul acoperit din Lucerna datează din 1333 și traversează râul Reuss în diagonală, nu perpendicular, pentru că a făcut parte din fortificația orașului. Sub acoperiș sunt montate tablouri pictate în secolul al XVII-lea, pe panouri triunghiulare.
În 1993 un incendiu a distrus cea mai mare parte a structurii și aproape două treimi din tablouri. Reconstrucția a durat mai puțin de un an, iar panourile arse au fost înlocuite cu altele salvate din depozit. Se vede clar, la trecere, unde se termină lemnul vechi și începe cel nou.
7. Podul Regele Carol I de la Cernavodă, România
Inaugurat în 1895 după un proiect al lui Anghel Saligny, complexul de traversare a Dunării de la Fetești la Cernavodă a fost, la momentul dării în folosință, cel mai lung din Europa. Deschiderea centrală măsoară 190 de metri, iar ansamblul se întinde pe circa 4 kilometri.
Saligny a folosit oțel în loc de fier, o decizie contestată atunci, și a rezolvat problema fundațiilor în terenul aluvionar al Dunării. La recepție a stat el însuși sub pod, împreună cu comisia, în timp ce trenurile încărcate treceau deasupra. Structura a fost folosită mai bine de opt decenii.
Ce merită știut înainte de drum
- Ceața este un aliat, nu un obstacol. La Millau și Golden Gate, dimineața cu ceață joasă dă exact imaginea pentru care merg oamenii acolo.
- Traversarea pe jos nu e mereu posibilă. Golden Gate și Kapellbrücke se parcurg pe jos; Millau are un punct de belvedere amenajat pe lateral, dar circulația pietonală pe pod nu este permisă.
- Podurile record nu sunt cele fotogenice. Danyang-Kunshan deține recordul și nu se vede de nicăieri, în timp ce Kapellbrücke are 200 de metri și apare pe toate cărțile poștale.
O observație care se repetă la aproape toate: podul a schimbat harta economică din jur mai mult decât cea turistică. Øresund a transformat Malmö într-o suburbie a Copenhagăi, cu mii de oameni care fac naveta zilnic peste graniță, iar podul de la Cernavodă a scos Constanța din izolarea de dinainte și a făcut portul funcțional pentru mărfurile din interiorul țării. Pentru comparație cu alte structuri care schimbă scara unui oraș, sunt utile și cele mai înalte clădiri din lume, iar dacă te interesează cum arată frontierele pe care Øresund le traversează zilnic, merită citit și despre granițele care sparg stereotipurile.